Importanta lemnului mobilei

         Esentele din care sunt construite mobilele din locuinta noastra nu au doar valoare estetica si materiala. Poate putini sunt cei ce stiu ca ele ne pot oferi si un plus de energie, ne pot mari gradul de bunastare psihofizica. Iata cateva exemple de esente mai „sanatoase”, de care ar trebui sa tinem cont atunci cand ne mobilam casa.

• Nucul. Se preteaza la realizarea unui mobilier rafinat si pretios, cum este cel sculptat, cum sunt ramele de tablouri si dverse obiecte de ornament.

• Fagul. Se utilizeaza pentru realizarea pardoselilor, pentru mobile si usi de interior.

• Castanul. Este optim pentru realizarea pieselor de mobila, dar si pentru exterior, deoarece are o rezistenta crescuta la agentii atmosferici.

• Mesteacanul. Este cel mai rezistent dintre esentele de lemn moale. Este intrebuintat la acoperirea cu furnir, la realizarea mobilei si la arhitectura interioarelor.

• Paltinul. De culoare deschisa, este una dintre esentele de lemn cele mai apreciate in constructii.

• Salcamul. Este dur si elastic, fiind intrebuintat in realizarea scarilor si a exterioarelor.

• Bradul. E solid, elastic, intrebuintat la mobilarea caselor si la realizarea pardoselilor.

• Laricele. Foarte robust, extrem de rezistent, fiind ocrotit prin lege. Este utilizat in constructii, in realizarea mobilei rustice, in special a politelor, a usilor, a tavanelor etc.

Tipurile de lemn des intalnite

1. Lemnul de mahon

Mahonul este un lemn tropical dur, originar din America de Sud, America Central si Africa. Rezistenta acestui lemn il recomanda ca un material excelent pentru mobilier. Mahonul se gaseste intr-o varietate destul de mare de culori, de la maro deschis pana la maro - rosiatic, insa in timp poate capata o nuanta mai inchisa.

2. Lemnul de stejar

Lemnul de stejar este cel mai popular tip de lemn folosit pentru mobilier si este unul dintre cele mai durabile. Este un lemn dur, rezistent. Cea mai mare cantitate provine din Statle Unite ale Americii, Canada si Europa. Lemnul de stejar poate fi alb sau rosu, cel rosu fiind cunoscut si sub denumirea de stejar negru. Lemnul de stejar rosu are un pigment roz si este mult mai popular decat stejarul alb.

Lemnul de stejar alb are un pigment verde si o textura mai dura. Pe acest tip de lemn, orice vopsea prinde foarte usor. Lemnul de stejar alb este folosit in special la constructia de butoaie si alte recipiente destinate depozitarii de lichide. Datorita texturii sale, acest lemn nu permite scurgerile.

3. Lemnul de artar

Lemnul de artar este un lemn deschis la culoare, de duritate medie. Artarul are o textura fina si este un lemn rezistent la socuri. Acest tip de lemn este foarte rezistent in timp si suporta orice tip de vopseluri. Se poate combina si cu alte tipuri de lemn, precum nuc sau cires.

4. Lemnul de fag

Acest tip de lemn se gaseste in special in America si Canada si este un lemn dur, cu o culoare pala, folosit indeosebi pentru productia de scaune si tabureti. Are o textura fina si este asemanator artarului si mesteacanului. Lemnul de fag este foarte rezistent la socuri si un bun aderent pentru vopseluri. Fagul este folosit pentru realizarea de mobilier, jucarii din lemn si pardoseli.

Mobila este sufletul unei case

Mobila e sufletul unei case. Lemnul acesteia, în nuanţe fireşti sau intenţionat colorat, umple şi încălzeşte spaţiile, socializează cu lumina revărsată prin ferestre şi, ocrotită de pereţi, creează ambientul unei lumi specifice fiecăruia dintre noi, un areal personal unde sertarele sunt populate cu amintiri iar fotoliile ştiu cum să suporte lungi conversaţii sau să alunge oboseala unei zile grele.

De la buştenii coborând pe ape spre gatere şi până la metodele moderne de transformare în mobilier, lemnul a avut o istorie lungă. O are încă, deşi transformarea lui nu mai înseamnă paturi princiare cu baldachin, cufere sau lăzi de zestre ci modele contemporane care presupun dormitoare, sufragerii şi bucătării cochete. 

Lemnul însuşi are o poveste în care magia tehnologiei transformă esenţele în forme tridimensionale care înnobilează casa. Aşa apar şifonierele cu miros de lemn natur, cu linii clasice sau în concepţie modernă, micul mobilier pentru hol sau pentru cafea, liniile sentimentale sau somnoroase ale unui dormitor, sau liniara graţie util-gospodărească a unei bucătării complete prin ea însăşi.

O casă este ca un om: se judecă şi se apreciază la prima vedere după haina pe care o poartă dar, trecând peste primele impresii şi, trecându-i pragul, să ajungi să cunoşti şi să respecţi interiorul.

Pentru că şi casele sunt asemenea oamenilor, în funcţie de ceea ce ascund în intimitatea lor, de ceea ce le… mobilează: frumoase, urâte, calde, reci, prietenoase, respingătoare…

De cele mai multe ori, „acasă” nu înseamnă o construcţie în sine, sticlă, beton, oţel şi cărămidă, ci ceea ce ascunde în sinele său acea construcţie: lemnul familiar al mobilei de sufragerie, pernele prietenoase ale canapelelor sau rafturile suspendate din bucătărie care-ţi păstrează grijulii vesela şi recipientul pentru cafeaua de fiecare dimineaţă.

Mobila unei case poate spune multe despre proprietarul ei: cât este de (ne)pretenţios, ce culori îi plac, dacă pune preţ pe comoditate, pe sobrietate sau pe extravaganţă, dacă îl pasionează confortul, dacă are bun gust, dacă preferă kitsch-ul etc.

Mobila-Proprietatile lemnului

·                        Proprietăţile fizice ale lemnului sunt:

-          densitatea aparentă este definită prin raportul dintre masa si volumul aparent. Densitatea aparentă a lemnului uscat variază de la o specie la alta, în raport cu porozitatea. Datorită contracţiei, porozitatea scade şi, ca urmare, compactitatea lemnului creşte, iar acest lucru diferă şi de la o specie la alta (la foioase este mai mare decât la răşinoase).

·                       Proprietăţile termice ale lemnului sunt:

- dilatarea termică, diferă pe direcţiile longitudinală, radială şi tangenţială deoarece lemnul este un material anizotrop (cea mai mare dilatare termică este pe longitudine);

- conductivitatea termică este redusă deoarece lemnul este un material termoizolant;

      Proprietăţile mecanice ale lemnului. Lemnul, datorită anizotropiei proprietăţilor mecanice, prezintă un modul de elasticitate mai mare pe direcţia longitudinală faţă de cea radială şi tangenţială

   

            În construcţii, lemnul se foloseste ca structură de rezistenţă la acoperişuri, pentru finisaje, la tâmplarii, pentru structuri de rezistenţă la pardoseli, placaje, cofraje etc.

Arborii din care se obţine lemnul pentru construcţii se impart în două grupe: raşinoase (bradul, molidul, pinul, tisa etc.) şi foioase (stejarul, fagul, plopul, nucul, salcia etc.).

Lemnul are ca principali compuşi chimici: celuloza, lignina şi hemiceluloza, iar secundari: uleiuri vegetale, răşini, acizi volatili, tanini, săruri minerale, coloranţi naturali etc.